Conflictele ierarhice – un challenge

În Europa, exista un interes în creștere pentru mediere la locul de muncă, medierea fiind un instrument eficient, cu costuri reduse pentru rezolvarea conflictele în mod constructiv, non-judiciar.

Medierea se aplica in toate tipurile de conflicte de munca:

–       Conflicte intre colegi

–       Conflicte cu privire la drepturile agajatilor, intre angajat si companie

–       Conflicte ierarhice

O parte substantiala a conflictelor pot fi etichetate ca „ierarhice”. De obicei ocuparea unei pozitii oficiale, ierarhic superioara este legata de putere si afecteaza procesele psihologice si modul in care oamenii se comporta, se simt sau gandesc.

Imi place sa-l consider pe Moore mentorul meu. De fapt cred ca oricine este indragostit de mediere il considera pe Moore mentor.

Si, dupa definitia sa medierea este:

“The intervention into a dispute or negotiation by an acceptable, impartial and neutral third party

who has no authoritative decision-making power, to assist disputing parties in voluntarly

reaching their own mutually acceptable settlement of issues in dispute” (Moore, 1986)

Tradus:

“Interventia intr-un litigiu sau intr-o negociere a unei a treia parti acceptate, impartiale, neutre care nu are nicio putere de decizie, pentru a ajuta partile aflate in conflict in gasirea voluntara a unei rezolvari comun acceptata de catre parti a problemelor in litigiu”.

Acest lucru implica faptul ca toate partile au oportunitatea sa-si exprime dorintele si interesele pentru a se ajunge la un numitor comun. Un mediator promoveaza participarea egala la discutii, fluidizand comunicarea, sustinand deciziile luate in mod democratic.

Acest lucru poate fi o provocare pentru un mediator care trebuie sa medieze un conflict de munca. In ce masura voi reusi eu ca mediator sa fac cele doua parti sa participe la mediere in mod egal mai ales atunci cand partile sustin pozitii structurale diferite?

Ei bine, eu consider ca dinamica puterii reprezinta de fapt esenta medierii. Nu consider ca un mediator trebuie sa se implice in restabilirea echilibrului de putere, ci trebuie sa poata gestiona „asimetriile” de putere astfel incat sa permita amebelor parti sa influenteze procesul decizional.

Bineinteles ca ma adaptez in functie de caz, dar incerc sa ma ghidez dupa urmatoarea procedura:

–       Intotdeauna incep cu un interviu separat cu fiecare parte in parte

–       Ascult cu atentie fiecare poveste individuala si punctul de vedere al fiecarei parti

–       Acord atentie emotiilor, incercand sa le definesc

–       Pun intotdeauna intrebari cu privire la viitor

–       Reformulez intrebarile intr-o maniera pozitiva

–       Evidentiez interesele comune

–       Intalnirile caucus pot aduce un plus

–       Sunt foarte transparenta in numirea oricarui dezechilibru de putere pe care il voi percepe la masa de discutie cerand partilor sa-si spuna punctul de vedere

–       Solicit partilor sa-mi spuna cum ar reactiona daca rolurile s-ar schimba

Si totusi, ce ma recomanda?

“ – Cine va recomanda, domnisoara?

-Vocea si talentul meu…”

“Există nişte chestii simple de care trebuie să ţii seama când vrei să te apuci de câte o treabă. De exemplu, dacă vrei să te faci beţiv e musai să te asiguri că te ajută rinichii, că te ţine ficatul. Dacă te bate gândul, tot de exemplu, să te faci contabil dar operaţia 3+3 îţi cere un foarte mare efort de concentrare, iar pentru rezultat simţi nevoia să verific pe Google, atunci e limpede că nu ţi-ai nimerit vocaţia şi că bacalaureatul nu mai e ce a fost odată….”

Sursa: http://moshemordechai.ro/vocea-si-talentul/

Asa ca pentru orice meserie trebuie sa ai tragere, sa ai chemare, sa ai talent. Poate ca pot empatiza, poate ca sunt ascultatoare potrivita, cea pe umarul careia plang prietenii la nevoie, poate ca sunt impartiala, poate ca… insa ceea ce m-a facut sa cred ca medierea e de mine e faptul ca despic firul in patru, ca incerc sa ajung la esenta problemei.

Stiu ca uneori totul pare limpede si frumos, dar daca e chiar limpede si frumos nu ati mai fi in situatia de a avea un conflict, nu?

 Stiu ca uneori aveti senzatia ca detineti adevarul absolut, ca celalalt a gresit in totalitate si totusi daca totul e asa negru de ce parca ati vrea sa aveti o intelegere amiabila?

Unii oameni sunt construiti a fi defensivi,  evita pe cat posibil conflictul si sunt dispusi sa cedeze pentru  a se simti protejati. Ganditi-va insa la un santajist si la victima acestuia. Odata ce cel ce santajeaza il simte pe celalalt slab pluseaza.  Conflictul odata aparut nu merita a fi evitat. Insa trebuie abordat cu calm, punand pe hartie toate lucrurile ce va apropie si cele ce va indeparteaza.

Ce ma recomanda? Calmul cu care voi incerca sa va fac sa asezati in ordine prioritatile si interesele incercand totodata sa imping partile catre echilibru.